A fost bine. Neaşteptat de bine. Da, careu obositor, discursuri sforăitoare, momente artistice inutile, înghesuială. N-am reuşit s-o văd trecând pe sub podul de flori, doar mi-a lăcrimat inima auzind imnul şcolii. “Hai la şcoală, hai la şcoală” şi Eliza desprinzându-se de lângă mine, cu ghiozdanul cu Barbie în spate, superbă în sarafanul bleumarin şi cămaşa albă, păşind cu încredere în urma doamnei. Sper ca doamna să merite încrederea ei. Deocamdată pare ok, vorbeşte pe un ton calm, mi-a spus că toţi copiii i-au fost prieteni până acum. O fetiţă de-a cincea venise s-o îmbrăţişeze, îi spunea că vrea la pregătitoare doar ca să fie cu ea. Eu zic că acel copil e, cu adevărat, oglinda doamnei. Pretenţiile sunt decente, auxiliarele alese nu-s nici cele mai scumpe, rechizitele sunt la latitudinea noastră. Sunt şi lucruri de care sunt nemulţumită dar nu vreau să vorbesc despre ele în prima zi de şcoală a Elizei. Spun şi eu, ca tot omul, dă-mi, Doamne, răbdare să accept lucrurile pe care nu le pot schimba. Mult succes tuturor prichindeilor care au păşit azi pragul clasei pregătitoare! Fie ca ei, alături de cei dinaintea lor şi de cei de după ei, să fie generaţia ACEEA care va schimba ţara noastră în bine!
Articole similare
Un an nou plin de curaj!
“unde ești, alo, hei, uuuu, unde ești, unde ești vuiesc firele de iarbă pe care puteai să pășești posibilele cuvinte pe care puteai să le zici cu timpul se fac din ce în ce mai mici dacă erai cometa care trebuia să lovească pământul am fi fost cu toții fericiți, îți dau cuvântul dar nu…
Drum prin doliu
Aşa se numeşte una dintre cărţile în care am încercat să găsesc răspunsuri după ce a murit tata şi cred că exprimă bine procesul prin care trec oamenii care jelesc pierderea unui om drag. Din cartea asta am aflat că doliu înseamnă suferinţă profundă şi nu doar negrul afişat pe haine în perioada post-mergătoare decesului….
Planuri pentru 2012
Unii m-au întrebat pe unde umblu şi de ce nu mai scriu pe blog 🙂 şi alţii m-au întrebat ce surprize pregătesc. Pentru ambele categorii, iată câteva răspunsuri: Sfârşitul lui 2010 şi tot 2011 a fost o perioadă grozavă pentru mine şi blogul meu. Nu vreau să vorbesc de statistici aici (care, pentru cei foarte…
Discuţii “grele” cu Eliza
Ne uitam într-o seară la Fetele Gilmore, nu mai ştiu ce serie. Şi am început eu, ca de obicei, să bat câmpii despre cum fetele cuminţi aleg tot timpul băieţii “răi”, în timp ce ăia buni rămân cu buza umflată şi cum nu e corect aşa pentru că în cele din urmă ăia răi se…
Aleg să mă bucur
Am scris articolul ăsta la scurt timp după ce am născut, când mai aveam puţin şi dădeam în depresie. Am simţit nevoia să îmi reconfirm că lucrurile se vor îmbunătăţi şi chiar s-au îmbunătăţit de la momentul acela şi până acum. Ba chiar am şi mâncare gătită în frigider 😀 Iar bebe e deja un…
Pentru zile negre
Voi aveţi economii pentru zile negre? Ceva acolo pus deoparte în caz că se întâmplă ceva? Eu, nu. Mereu zic să economisesc ceva (şi chiar am încercat o metodă văzută pe net, în care să pui la finalul zilei toate bancnotele de 1 leu într-o cutie) dar nu reuşesc. Sunt pe zero de la un…
5 Comments
Leave a Reply Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


Mult succes tuturor elevilor si mici si mari!! Noi am pasit in clasa I, doamna noastra e tanara si plina de entuziasm !!
Laura,si pentru noi a fost prima zi la pregatitoare. Suntem tot buburuze,adica B.
Doamna e minunata,Irina o place foarte mult,la fel si eu. La noi rechizitele vor fi comandate de pe un site si sunt foarte multumita. Suma care ne-a revenit rezonalbila. Cartile au fost pe bancute,iar copiii au fost foarte nerabdatori sa le frunzareasca.
Si eu va doresc o acomodare cat mai rapida!
ma bucur, Laura, ca a fost bine!!
si la noi pare tot asa, emotii multe la mijloc, dar nah, e firesc. eu deocamdata n-am de ce ma plange.
mult succes tuturor!
A mea e la extraterestri (clasa E) 🙂 Sper ca Doamna sa ne confirme impresia buna pe care ne-am facut-o, azi e Sedinta 🙂
Succes mult Elizei, la acest inceput, intr-un subiect atat de dezbatut! Dar ce nu mai este dezbatut, cu sabii si cutite, in ziua de azi?! 🙂
Treaba cu imbratisatul Doamne ma impresioneaza si pe mine, si mi se pare o evaluare corecta.
M-am bucurat cand fetita mea a insistat sa pregatim doua buchete de flori, unul pentru doamna profesor pentru invatamant primar (nu se mai spune “invatatoare”!) si unul pentru fosta educatoare (pe la care treceam cand il duceam pe fratior, inca la gradinita).
Si ce bucirie sa imbrace uniforma, asteapta momentul asta cred ca de mai bine de un an, nu stiu de unde atata extaz! :))
Si fetita mea e clasa pregatitoare B!
An frumos la scoala sa aveti!