Mi-a luat ceva timp până să accept provocarea Anei Nicolescu (Mămica urbană) de a o primi pe Gabi Urdă la mine. Sinceră să fiu mi se părea o experienţă prea intimă, prea personală, să las pe cineva să se uite în şifonierul meu, să-mi analizeze hainele şi, eventual, să-mi spună că mă îmbrac prost. Chiar nu aveam chef de aşa ceva.
Dar până la urmă, dintr-un impuls, i-am spus Anei s-o facem şi pe asta, aşa că iată-mă într-o dimineaţă aşteptând-o pe Gabi cu ceva emoţii. Mă pregătisem bine dinainte, şi nu numai moral, ci şi la propriu – făcând curăţenie în şifonier. Am făcut o sacoşă mare cu chestii de dat şi o sacoşă cu chestii de vândut (pe care le-am pus într-un bazar impromptu pe facebook). Apoi am profitat că aveam un card cadou rămas de la Crăciun şi mi-am cumpărat o pereche de blugi roşii şi două tricouri, ca să pară că am şi ceva nou în garderobă 😀
Am început prin a-i explica lui Gabi care e stilul meu: unul bazat pe confort. Vreau să mă simt bine în haine şi asta e pe primul loc. N-aş putea purta nişte haine care să mă incomodeze, oricât de la modă ar fi. Prefer hainele simple, clasice, care se pot purta ani de zile, din materiale rezistente (greu de găsit aşa ceva în epoca aceasta a consumerismului exacerbat).
I-am spus că am piese cumpărate din impuls sau primite şi pe care nu ştiu cum să le port ca să le pun în valoare. Apoi i-am prezentat, pe rând, hainele din şifonier, povestindu-i şi câte un pic din istoria lor. Gabi îmi dădea pe ici pe colo câte o sugestie dar mai mult analiza şi observa. După ce toate hainele mele au ajuns într-un morman de pe pat, Gabi şi-a intrat cu adevărat în rol, şi m-a pus să probez. Blugii roşii cu cămaşa aia Burberry după care mor de drag dar pe care mi-era jenă s-o port, cu o curea roşie şi cercei din hematit în urechi.
Pantalonii capri cu tricoul meu ivoire cu imprimeu albastru şi blazer bleumarin. Fusta neagră pe care n-am îmbrăcat-o niciodată cu tricoul alb şi blazerul cu dungi albe şi negre şi mărgelele din sticlă de murano negre pe care nu le-am mai scos de ani de zile din cutia de bijuterii.
Bluzele alea faine pe care nu le puneam decât la blugi acum erau asortate perfect la fuste, colierele mele vechi prindeau o nouă viaţă în mâinile ei. Cele trei curele ale mele erau învârtite de colo-colo. Am idei de ţinute pentru multe ocazii de acum încolo pentru că Gabi m-a învăţat cum să ascund ce vreau să ascund şi cum să arăt ce am de arătat. Cum să-mi subliniez talia, cum să-mi fac picioarele să pară mai lungi, cum să port anumite culori sau imprimeuri mai dificile.
Câteva chestii demne de reţinut:
– accesoriile fac totul aşa că scoate-le la vedere. Dacă le ai băgate într-o cutie sau ascunse pe undeva, vei uita de ele. Ţine curelele separat, nu ca mine, care ţin fiecare din cele trei curele la piesa de vestimentaţie cu care a venit. Acum am temă pentru acasă: să cumpăr mai multe curele subţiri pentru rochii şi fuste.
– dacă îţi place mult o culoare, dar nu-ţi avantajează tenul, poart-o în partea de jos (sub formă de pantaloni sau fuste)
– investeşte în piese de bază, cum ar fi tricourile albe, camăşile albe sau tricoul stil “marinar”, cu dunguliţe bleumarin, care merg şi la ţinute elegante, accesorizate mai flashy, şi la ţinute casual sau de birou. De exemplu, tricoul marinar merge cu pantaloni capri, pantofi cu toc, un colier statement şi, eventual, un blazer cu o croială mai elegantă şi eşti gata de un party sau de o ieşire în oraş într-un loc elegant.
Văzusem astfel de tricou la Stradivarius la 30 de lei, aşa că am dat fuga şi mi-am luat unul din banii strânşi pe hainele vândute. Tricourile de la Stradivarius sunt nişte cârpe, nu vă aşteptaţi să le purtaţi mai mult de un sezon, dar chiar şi pentru un sezon merită ăia 30 de lei, sunt tricouri mai spre bluze aşa, nu chiar tricou-tricou. Dacă le cumpăraţi, atenţie mare la spate unde au sistemul de siguranţă pentru că lasă găuri, eu am păţit-o.
– îndrăzneşte să porţi bijuterii la tricou. Eu n-aş fi pus în veci aşa ceva. Evident, mă refer iar la tricoul tip bluză, nu la tricoul polo sau cel clasic, cu anchior. Gabi mi-a pus la tricoul alb cu imprimeu albastru în faţă un set de mărgele din coral care seamănă cu perluţele şi wow, chiar se potriveau. Apoi am mai adăugat eu un set de perluţe mici, de un albastru electrizant, care mergeau şi mai wow împreună. Acum îmi doresc mult de tot un colier statement, din acela mare, cu bile supradimensionate sau împletituri din mărgele mai mici. E pe listă şi acesta, ceva mai târziu, pe la ziua mea probabil, pentru că deocamdată nu intra în buget 😀
Ce am descoperit despre mine în urma şedinţei de consiliere cu Gabi: am haine frumoase, am piese de bază dar şi piese mai speciale, de colecţie, am tot ce îmi trebuie, doar că nu le pun în valoare. Ştiu să mă îmbrac adecvat ocaziilor, doar că nu am curaj să încerc combinaţii mai îndrăzneţe.
Am o grămadă de “bijuterii” (mă rog, gablonţuri, nu adevărate, evident) dar am uitat să le scot la lumină şi am musai nevoie să-mi pun ceva strălucitor la gât ca să-mi lumineze faţa. Am haine clasice care vor fi la fel de ok şi peste câţiva ani. Îmi întreţin ok garderoba, adică epurez de două ori pe an tot ce consider că nu mai port, nu mai îmi vine, nu se mai poartă, din acest motiv nu a avut Gabi la ce să zică: “scapă de asta” 😀
Altceva ce am descoperit? Nu am încredere în oameni şi în talentele lor 😀 Chiar am crezut că Gabi nu mă poate ajuta, că nu poate scoate nimic interesant sau chic din garderoba mea şi m-am înşelat. Miha (cu care m-am contrazis des pe tema asta) a rezumat totul aşa: ţi-am zis eu, ţi-am zis eu, ţi-am zis eu. Da, mi-a zis, recunosc.
Nu ştiu cât costă o şedinţă de consiliere vestimentară cu Gabi dar vă jur că îşi merită fiecare leu. La final, Eliza (care a asistat la o parte din discuţiile mele cu Gabi) mi-a spus în şoaptă: vreau şi eu să mă înveţe cum să mă îmbrac. I-am spus să mai aştepte puţin, să mai crească, şi sigur i-o aduc pe Gabi s-o înveţe cum să se îmbrace 🙂 Iar azi dimineaţă, în drum spre şcoală mi-a spus: vezi, am făcut şi eu cu bluza cum a zis doamna aia. Adică şi-o aranjase răsfrântă peste talia fustei 🙂
Shopping la tine în şifonier by Gabi Urdă face parte din programul Eşti unică. Alege personalizat, un concept Parenting PR.
Ce fain! Trebuie neaparat sa-mi reorganizez si eu dulapul cu haine! Oricum, cred ca e interesant cu un ajutor din afara. 🙂
Da, este o experienta incredibila si asta iti spune cineva care e Toma Necredinciosul 🙂
Hi,hi, si Ana a fost fascinata de vizita lui Gabi la noi. I-am zis ca mai incolo i-o dau pe mana, deja are opinii foarte clare despre ce merge purtat cu ce, ce-i place si ce nu 🙂
Stii ce mi-a mai placut mie foarte mult la Gabi? Ca e cu picioarele pe pamant, te citeste foarte repede si-ti gaseste combinatii in functie de cum te simte. Eu dupa ce am contactat-o pentru o analiza a sifonierului am mers cu ea la cumparaturi si dupa ne-am mai intalnit sa-mi faca si tinutele cu ce-am cumparat si ce aveam. A fost cea mai buna investitie pe care am facut-o in ultimii ani.
Ce tare! Shopping personalizat prin magazine e urmatorul meu vis 🙂
F interesant.
Vreau sa vina si la mine Gabi. Dupa 2 ani de zile de stat acasa cu copilul ma simt cam depasita. :))
Iar cu rochiile pt nunti e o mare problema….
Pai o poti invita la tine, daca vrei 🙂 O sedinta de consiliere cu Gabi costa 100 de euro, acum am aflat 🙂 Dar pe mine m-au schimbat sfaturile ei, m-au facut sa vad altfel si garderoba mea si achizitiile viitoare. Din punctul meu de vedere, merita fiecare leu, asa cum am zis si in articol.
Ideea este interesanta. Nici eu nu cred ca as avea prea multa incredere la inceput, dar vad ca experienta ta chiar a dat rezultate. Bravo!
Laura, unde ai vândut hainele? Eu donez anual ce nu mai port, dar unele chestii sunt mai “fancy” și nu se pretează pentru a fi purtate așa de zi cu zi și aș vrea să le vând undeva.
Le-am pus pe pagina pe mea de Fb într-un album (poze frumoase, făcute pe fundal alb, cu hainele spălate şi călcate). Nu m-am dus la târguri sau yard sales, pentru că nu am răbdare să stau o zi întreagă acolo să interacţionez cu oamenii 😀