Portret de autor de poveşti muzicale – Cristina Andone

Toamna aceasta, editura Nemi a făcut cea mai mare bucurie cititorilor melomani şi iubitori de poveşti deosebite: a re-editat în ediţii superbe, adăugite (cu poveşti noi), colecţia Poveşti din Pădurea Muzicală a cunoscutei autoare Cristina Andone, probabil cea mai bine vândută autoare româncă de cărţi ilustrate pentru copii.

Pentru a marca acest eveniment, am ieşit, într-o frumoasă după-amiază de început de septembrie, la un prânz cu Cristina şi i-am pus o mulţime de întrebări despre proiectul Poveşti din Pădurea Muzicală, despre dragostea ei pentru muzică, despre proiectele viitoare, şi despre turneul pe care îl va face în ţară pentru a le povesti copiilor despre Vivaldi, Bach şi Enescu.

Vă redau mai jos ce mi-a povestit despre proiectul Poveşti din Pădurea Muzicală, pentru că acesta este cel mai important la acest moment.

1. Cum a început proiectul Poveşti din Pădurea Muzicală?

La început a fost întâmplarea. Plus un cocktail de împrejurări fericite. Apoi, a fost foarte multă muncă. Ideea proiectului mi-a venit încercând, exasperată, să-mi adorm primul copil. Thea nu voia să adoarmă, în ciuda tacticilor de cântat- legănat, cu variantele mormăit-îngânat-hâțânat. Până nu am pus Vivaldi, nu am avut o seară liniștită. Au urmat Mozart, Bach, Chopin, și, curând, copilul meu de trei ani recunoștea firesc, ca pe vocea unor rude, paternitatea unor bucăți muzicale în prima audiție.

Am fost mândră, m-am mirat, apoi nu m-am mai mirat amintindu-mi ca și eu, în copilărie, recunoșteam astfel compozitorii, spre încântarea tatălui meu, mare meloman. Am înțeles că de fapt ceea ce era recognoscibil copiilor era caracterul muzicii unui mare compozitor. Am încercat să transpun acest caracter în niște povesti vivace, cu sens. Apoi am găsit niște ilustratori minunați, Adriana Gheorghe și Sebastian Oprita, care au dat culoare imaginației mele.

De atunci, 125.000 de cărți muzicale au ajuns la copiii din toată țara. Am ținut peste o sută de ateliere în scoli, grădinițe, librării, biblioteci dar și in locuri mai puțin convenționale- pe trotuar sau pe…câmp.

2. Cum te-a ajutat backgroundul de advertising în scriere?

Experiența de 13 ani din publicitate m-a ajutat sa scriu alert, cu emoție, păstrând cu sfințenie niște reguli simple de păstrarea atenției. Pentru mine, ca fost publicitar, spaima cea mai neagră este să nu-i plictisesc pe ceilalți. Trucurile de creativitate din breaslă mi-au fost utile atât în scrierea cărților pentru copii cât și în dinamizarea primului meu roman, Plec, despre…. cum să-ti dai demisia dintr-o corporație.

În plus, strategia de brand mi-a servit ca punct de pornire în conturarea unei metode originale de pedagogie muzicala, Audit de Brand Muzical. Concret, mi-am pus întrebarea, care se mai aude încă în departamentele de Strategic Planning: dacă brandul X ar fi o persoană, cum ar fi, cum s-ar purta? În cazul poveștilor muzicale, întrebarea a devenit: Dacă muzica lui Beethoven ar fi o persoană, cum ar fi și ce povești s-ar putea spune despre ea? 

3. Câte cărţi au fost iniţial? Ce e diferit la ediţiile Nemira?

În ediția din 2011 au fost 8 cărți, acum vor fi 13, în format de album de artă. Din punctul meu de vedere, aceasta este ediția definitivă, care arată cu adevărat de colecție. Pentru că nu am găsit un sponsor astfel încât să includem un CD-cadou, am trecut o listă cu recomandări muzicale la finalul fiecărei cărți. Acum muzica este mult mai ușor de găsit și mulți părinți preferă să o acceseze gratuit de pe internet.

4. Cum ai selectat compozitorii?

Am ales acei compozitori a căror muzica are un caracter foarte bine definit: Vivaldi, Bach, Mozart, Beethoven, Paganini, Chopin, Ceaikovski, Verdi, Strauss, Enescu, Gershwin. Acoperim, astfel, stilurile baroc, rococo, clasic, romantic, operă și jazz.

5. Şi dacă tot e vorba de selecţia personajelor, cum le-ai ales şi animalele-totem?

Copiii adora animalele. M-am gândit că, punând lângă fiecare spiriduș-compozitor un anume animal preferat, va fi multa mai clară personalitatea fiecăruia. De exemplu, spiridușul Chopin, visător, melancolic, are un unicorn mov pe nume Vis. Beethoven cel eroic are un pui de leu iar Strauss cel elegant e însoțit de un păun roz cam snob, Grand Jr.

6. Ce învaţă din ele concret cititorul mic sau mare?

Mai întâi, e vorba despre povești din care înțelegem mai bine personalitatea muzicii unui mare compozitor, prin asocieri de imagini, emoții și situații. Apoi, sunt niște elemente concrete de teorie muzicală: notația occidentală ABC ( unde A este la, de exemplu), durata notelor, ritm, culoare, instrumentele muzicale ale unei orchestre, elementele unei viori, exerciții de dexteritate, etc. Dar nu în ultimul rând copiii vor învăța despre perseverență, răbdare, grijă. Își vor îmblânzi teama față de un concurs. Sau vor afla despre regulile de bună-purtare la un concert. Aș spune că aceasta colecție nu este doar un ghid de orientare în muzica clasica, ci și un prilej de antrenat bune caractere.

7. De ce abordarea poveste imaginară versus poveste reală/biografică?

Nu m-a interesat temperamentul unui compozitor, cât al muzicii sale. De exemplu, Beethoven era morocănos, dificil, mizantrop, murdar, în timp ce muzica lui este generoasă, eroică, arhitecturală. Prin poveștile mele, vreau să-i apropii pe copii de personalitatea muzicii unui mare compozitor, nu de datele biografice ale acestuia. Cu Beethoven nu ne vom întâlni la Mall, de exemplu. Cu muzica lui, da. Ar fi util să știm cum să o primim.

8. Pentru că e greu să întrebi un autor care e cartea lui preferată (toate sunt preferate, la fel ca şi copiii lui), care crezi că a fost cea mai apreciată de public?

Cu siguranță, Enescu și hora razelor de soare. Pentru că este prima carte din seria apărută la Nemira în noul format, de album de artă. Și, desigur, pentru că este vorba de compozitorul nostru național. Pentru mine a fost o bucurie (și o mare surpriză) că 5000 de exemplare au fost epuizate în primele 9 luni de la lansare.

9. De ce ediţia de Centenar despre Enescu?

Enescu este foarte legat de realizarea României Mari, tot astfel ;i muzica lui. În timpul Primului Război Mondial, compozitorul a mers pe front pentru a le cânta soldaților și a-i îmbărbăta. A ținut concerte caritabile, a donat importante sume de bani către stat. Mai mult, cele două Rapsodii au prefigurat Unirea: în textura lor muzicală se împletesc motive populare din toate regiunile țării. La 100 de ani de patrie a dorului, mi s-a părut firesc sa avem o ediție specială despre povestea muzicii în care ne simțim acasă.

10. Care este targetul de vârstă al cărţilor?

În fiecare carte am inclus două tipuri de semnificații, potrivite pentru grupele de vârstă 5-7, respectiv 8-10 ani. Desigur, sunt copii mult mai mici care se împrietenesc cu cărțile muzicale, mai ales cu cele care au fost scrise într-o cheie mai ușoară: Vivaldi, Bach și Mozart. Așa cum sunt părinți care au citit pentru ei și după ce copilul a adormit. Cred că o poveste scrisa onest nu are termen de expirare.

Cristina va susţine un tur de promovare a cărţilor, în lunile septembrie şi octombrie. Dacă ajunge şi în oraşul vostru, să mergeţi neapărat să vă întâlniţi cu ea.