Fac zilele astea curat în calculator și dau peste tot felul de documente cu notițe pe care nu le-am folosit niciodată în articole. Însă cum tuturor ne e cald zilele astea și bombănim încălzirea globală, iată câteva idei și citate extrase din cartea Căldura te va ucide prima de Jeff Goodell, traducere Horia Ghibuțiu, editura Zyx Books, 2024.
Cartea asta, departe de a fi așa apocaliptică precum titlul, trage un semnal de alarmă cu privire la încălzirea globală (care este un fenomen real), dar și cu privire la capacitatea noastră de a îndura canicula pentru că, atenție, nu e doar despre căldură, ci și despre cum reacționează corpul nostru la ea, adesea în medii urbane poluate, unde căldura este amplificată de betoane și lipsa naturii.
Atenție la bătrânii care stau închiși în case fără AC și la sportivii care practică sport afară!
„În linii mari, există două tipuri de insolație: clasică și de efort. Insolația clasică îi afectează pe cei foarte tineri, pe cei în vârstă, pe cei supraponderali și pe cei care suferă de afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare. (…) Insolația clasică e adesea ce li se întâmplă bebelușilor care sunt lăsați în mașină sau persoanelor în vârstă prinse în apartamente la etajele superioare, fără aer condiționat, în zilele de vară. Pe de altă parte, insolația de efort îi afectează adesea pe cei tineri și în formă. Exercițiul fizic accelerează drastic creșterea temperaturii.”
Femeile pot suferi de căldură mai mult decât bărbații
„Deși femeile au același număr de glande sudoripare ca bărbații, echilibrul lor hormonal variabil are un efect notabil asupra reacției de transpirație. De exemplu, în timpul fazei luteale a ciclului menstrual, care începe după ovulație și se termină cu prima zi a menstruației, femeile transpiră în mod similar cu bărbații. Dar în timpul fazei foliculare, care începe în ultima zi a menstruației și durează până la ovulație, reacția de transpirație a femeilor este inițiată mai lent. Pilulele anticoncepționale pot crește, de asemenea, temperatura centrală a corpului și fac în așa fel încât femeilor să le fie mai dificil să rămână bine răcorite în căldură (sau calde în frig.).
Nu suntem adaptați la schimbarea climatică bruscă
„Când vine vorba de gestionarea căldurii suntem ca niște actori din epoca filmelor mute de la Hollywood care se trezesc brusc distribuiți în roluri în care trebuie să vorbească. Noi cunoaștem scenariul, dar abilitățile noastre nu mai sunt potrivite pentru lumea în care trăim.” (p 70)
”În prezent, în multe locuri din lume, căldura crește mai repede decât capacitatea noastră de a ne adapta la ea.”
Căldura urbană e mai periculoasă
„Un oraș fierbinte este diferit de o junglă fierbinte sau de un deșert fierbinte. Căldura urbană pare mai crudă și mai intimă decât cea pe care o simți în natură. În ciuda faptului că orașele sunt pline de oameni, căldura are efectul pervers de a crea insule de izolare urbană și dificultăți pentru oricine nu are mijloacele necesare sau conexiunile sociale pentru a avea acces la spații răcoroase. Ea face mai greu de suportat greutățile sărăciei și transformă chiar și cele mai simple sarcini ale vieții de zi cu zi în aventuri riscante.”
Culoarea pielii și rasa nu contează
„Unele persoane au glande sudoripare mai active decât ale altora, dar acest lucru se datorează unor procese fiziologice complexe și variațiilor genetice care nu au nimic de-a face cu locul în care trăiesc sau rasa lor. Nici culoarea pielii nu prea contează. Radiația infraroșie este responsabilă, în principal, pentru acumularea de căldură cauzată de soare, iar pielea închisă la culoare și pielea deschisă la culoare absorb radiația infraroșie de la soare în proporții aproape egale, scrie antropologul Nina Jablonski. De departe, cei mai importanți factori în creșterea încărcăturii termice a unei persoane sunt: temperatura exterioară, umiditatea și cantitatea de căldură pe care persoana o generează ca urmare a exercițiilor fizice. (pag 180)
Cartea arată că valurile de căldură accentuează inegalitățile sociale. Persoanele cu resurse financiare limitate au mai puține posibilități de a se proteja. Au acces limitat (sau deloc) la aer condiționat, la locuințe bine izolate sau la alte metode eficiente de răcire. În plus, este mai probabil să lucreze în aer liber sau în spații insuficient ventilate, ceea ce le crește și mai mult riscul de a suferi efecte grave ale caniculei.
Faptul că răcoarea devine o resursă esențială se vede și în măsurile luate de unele orașe. La Paris, în timpul recentului val de căldură care a destabilizat orașul, autoritățile au deschis gratuit cinematografele cu aer condiționat pentru tineri și vârstnici, transformându-le în spații de refugiu.
Și pentru că zilele astea în București este cod galben de caniculă, autoritățile au încercat să nu mai fie luate „prin surprindere” și au organizat puncte de hidratare și prim ajutor, unde oamenii pot găsi apă, aer condiționat și sprijin medical, au montat zeci de țâșnitori pentru hidratare și câteva dușuri stradale, ba chiar a fost amânată cu o zi și proba la bacalaureat de mâine.
Revenind la Căldura te va ucide prima, Jeff Goodell ne invită să privim căldura extremă nu doar ca pe o problemă climatică, ci și ca pe una de echitate socială. Într-un viitor în care valurile de caniculă vor deveni tot mai frecvente, accesul la răcoare va trebui privit ca pe o formă de infrastructură publică, nu ca pe un lux. Orașele care încep deja să creeze refugii climatice și spații accesibile pentru populație schițează, poate, modelul după care vom fi nevoiți să ne organizăm viața în deceniile următoare.
